Descrierea proiectului
Cofinanţat şi implementat în cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră România-Bulgaria 2007-2013 – Axa prioritară 2, Domeniul major de intervenţie 2
Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), în calitate de Partener Leader (Lead Partner – LP), a participă la, şi a coordonat, implementarea Proiectului transfrontalier intitulat „Acţiune comună pentru prevenirea dezastrelor de mediu”, nr. 2(4i)-2.2-15, cod MIS ETC 360, cofinanţat cu fonduri nerambursabile acordate de Uniunea Europeană din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), în cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră România-Bulgaria 2007-2013 (Programul RO-BG). Proiectul a fost implementat în comun cu un partener din Bulgaria – Partenerul de Proiect nr.2 (PP 2) – organizaţia non-guvernamentală „ECOLINKS GSUPROOS” din oraşul Ruse şi cu un partener din România – Partenerul de Proiect nr.3 (PP 3) – Fundaţia pentru Democraţie, Cultură şi Libertate (FDCL) – Filiala Călăraşi.
CONTEXTUL GENERAL AL PROIECTULUI
Inundaţiile sunt fenomene naturale şi o componentă a ciclului hidrologic natural al Pământului. Inundaţiile constituie fenomenul natural care a marcat şi marchează profund dezvoltarea societăţii umane, fiind din punct de vedere geografic cele mai răspândite dezastre naturale de pe glob şi totodată cele mai mari producătoare de victime omeneşti şi pagube materiale.
Inundaţiile sunt provocate de fenomene naturale cu caracter aleator, de fenomene accidentale sau activităţi umane. Regiunea transfrontalieră româno-bulgară se confruntă adesea cu inundaţii catastrofale, în timpul cărora se înregistrează atât pierderi de vieţi omeneşti cât şi pierderi materiale şi economice uriaşe.
Statisticile din ultimele decenii referitoare la pagubele provocate de inundaţii evidenţiază necesitatea adoptării unor măsuri drastice şi ample de prevenire, în scopul reducerii efectelor devastatoare ale inundaţiilor.
Practica la nivel mondial a demonstrat că apariţia inundaţiilor nu poate fi evitată, însă ele pot fi gestionate, iar efectele lor pot fi reduse printr-un proces sistematic care conduce la un şir de măsuri şi acţiuni menite să contribuie la diminuarea riscului asociat acestor fenomene. Managementul inundaţiilor este uşurat de faptul că locul lor de manifestare este predictibil şi adesea este posibilă o avertizare prealabilă, iar în mod obişnuit este posibil să se precizeze cine şi ce va fi afectat de inundaţii.
În ţările dezvoltate ale Uniunii Europene se desfăşoară acţiuni ample destinate prevenirii producerii inundaţiilor prin utilizarea de sisteme informatice specifice acestui domeniu. Până în prezent, în ţara noastră, problemele legate de protecţia mediului împotriva efectelor devastatoare şi de lungă durată provocate de inundaţii au fost abordate, din punct de vedere informatic, într-o manieră mai puţin eficientă, disparată şi cu metode preponderent clasice. În comparaţie cu Uniunea Europeană, situaţia din România este agravată de lipsa unor instrumente informatice eficiente pentru protecţia mediului.
Pentru a se putea alinia la standardele Uniunii Europene, România trebuie să acorde o prioritate sporită problemelor ecologice, elaborând strategii şi programe de acţiune, axate în mod specific pe protecţia mediului. Aceste cerinţe determină introducerea masivă a tehnologiei informatice în acest domeniu, elaborarea şi perfecţionarea unor sisteme software pentru monitorizarea cotelor apelor curgătoare, în special în apropierea zonelor populate.
În acest context, proiectul propus va consta în realizarea unui sistem informatic integrat de management al lucrărilor de îmbunătăţiri funciare bazat pe utilizarea tehnicilor si metodelor informaţionale moderne. Sistemul care va fi implementat in cadrul proiectului va asigura procesarea de la distanţă a informaţiilor de mediu, prin baze de date distribuite, dispunând de funcţii de achiziţie, stocare, procesare şi raportare a datelor ecologice, precum şi transmisia datelor, prin reţeaua Internet, între nivelurile ierarhice implicate.
Sistemul informatic integrat ESTE capabil să furnizeze factorilor de decizie, la diferite niveluri (local, regional şi central) suportul necesar unui management al deciziilor pentru lucrările de îmbunătăţiri funciare cu scopul de prevenire/reducere a producerii inundaţiilor, asigurând:
– standardizarea informaţiei hidrologice, cadastrale şi de îmbunătăţiri funciare;
– interconectarea tuturor factorilor implicaţi la bazele de date distribuite;
– alinierea la standardele europene şi internaţionale în domeniu;
– transmiterea on-line a datelor necesare pentru managementul lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi analiza accidentelor ecologice provocate de inundaţii.
Prin urmare, proiectul permite îmbunătăţirea gradului de acces la şi de cunoaştere a informaţiilor relevante pentru fundamentarea deciziilor pe termen scurt, mediu şi lung, la nivelul Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) şi al autorităţilor omoloage din Bulgaria.
Sistemul informatic integrat de management al deciziilor comune româno-bulgare pentru lucrările de îmbunătăţiri funciare conţine:
1. Echipamente de monitorizare a nivelurilor şi calităţii apei Dunării, precum şi a stării şi evoluţiei digurilor (reţea de senzori montată pe digurile longitudinale de protecţie împotriva inundaţiilor la Dunăre);
2. Echipamente informatice performante, de ultimă generaţie;
3. Program informatic (software) specializat pentru managementul digurilor şi fundamentarea deciziilor de către autorităţile competente;
4. Aplicaţie de colectare a datelor din regiunea transfrontalieră româno-bulgară;
5. Baze de date istorice şi actualizate cu informaţii hidrologice, cadastrale şi de îmbunătăţiri funciare; aceste baze de date vor furniza informaţii care vor fi preluate pentru realizarea (întocmirea) hărţilor cu tehnologie GIS (Geographical Information System – Sistem de Informare Geografic) .
OBIECTIVELE PROIECTULUI
Obiectivul general al Proiectului constă în diminuarea vulnerabilităţii ecologice, sociale şi economice la dezastrele naturale cauzate de inundaţii în zona transfrontalieră româno-bulgară prin consolidarea capacităţii instituţionale şi tehnice de management al dezastrelor şi reacţie în situaţii de urgenţă, pe baza modernizării sistemelor de comunicaţii şi de informare a factorilor de interes din zona transfrontalieră menţionată.
Consolidarea cooperării în zona de graniţă româno-bulgară se realizează prin crearea unui mecanism comun de management al deciziilor privind întreţinerea şi repararea digurilor, în vederea protecţiei împotriva inundaţiilor.
În acest sens, a fost proiectat și implementat un sistem informatic integrat care va sprijini factorul uman în vederea luării deciziilor optime necesare asigurării dezvoltării durabile a mediului înconjurător, prin punerea la dispoziţie de informaţii adecvate în acest sens.
Principala componentă a acestui proiect este o aplicaţie de management al situaţiilor de urgenţă, care să permită comunicarea în timp real între parteneri şi care să asigure suportul luării deciziilor în comun pentru limitarea efectelor inundaţiilor.
În cadrul proiectului este realizată o bază de date unitară şi operativă, care va oferi suportul pentru decizii în vederea prevenirii şi/sau diminuării riscurilor de producere a inundaţiilor.
Obiectivele specifice ale Proiectului
1. Eficientizarea procesului decizional şi procesului de intervenţie în situaţii de urgenţă, în vederea asigurării unei dezvoltări durabile a mediului înconjurător prin reducerea riscului de producere a inundaţiilor şi prin creşterea capacităţii de intervenţie în situaţii de urgenţă.
În cadrul proiectului a fost proiectat și implementat un sistem informatic integrat de management al deciziilor destinat întreţinerii şi reparării digurilor în vederea protecţiei împotriva inundaţiilor, care asigură informarea în timp real a factorilor de decizie la nivel de unitate şi la nivel teritorial, în apropierea aglomerărilor urbane din regiunea transfrontalieră. Sub aspect decizional, sistemul informatic integrat permite:
– asigurarea fluxurilor informaţionale necesare managementului;
– urmărirea în permanenţă, în timp real, a cotelor Dunării şi alarmarea în caz de pericol.
Cu ajutorul sistemului complex de senzori montat pe digurile longitudinale de protecţie împotriva inundaţiilor la Dunăre, sunt colectate în timp real date şi informaţii precise cu privire la nivelul (cotele) apei Dunării şi a stării tehnice a digurilor longitudinale de protecţie împotriva inundaţiilor. Respectivele date şi informaţii prelevate de senzori sunt transmise prin sistemul de comunicaţii către un centru informatic, realizat şi el în cadrul proiectului, unde vor fi procesate în decurs de câteva secunde. Astfel, se creează o bază temeinică, permanent actualizată, fundamentată ştiinţific şi tehnic, pentru adoptarea operativă de către autorităţile competente a măsurilor necesare. Acest sistem de lucru complex şi eficient este util în special în situaţii de urgenţă (în cazul creşterii nivelurilor apei, în caz de poluări accidentale, avarii la diguri sau la lucrările hidrotehnice etc.), în vederea declanşării în timp util a sistemelor de alarmare centrale şi locale, în scopul evitării pierderii de vieţi omeneşti, în scopul diminuării sau chiar evitării producerii pagubelor materiale.
– localizarea(identificarea) punctelor vulnerabile în cazul depăşirii intervalelor normale de variaţie a parametrilor;
– furnizarea de informaţii on-line factorilor de decizie prin sintetizarea automatizată a datelor şi prezentarea rezultatelor prin intermediul unei interfeţe grafice, vizuală, bazată pe hărţi;
– creşterea vitezei de reacţie la ameninţările imediate reprezentate de efectele inundaţiilor şi accidentele produse la lucrările hidrotehnice şi la lucrările de îmbunătăţiri funciare.
În acest context, a fost prevăzută în cadrul proiectului dotarea Partenerului Leader – ANIF cu un număr minim, absolut necesar, de mijloace de intervenţie şi de transport cu care personalul specializat, angajat al ANIF, să poată acţiona operativ şi eficient oriunde este necesar, inclusiv în punctele greu accesibile, situate departe de punctele curente de lucru si de cantoanele de exploatare, în teren accidentat, unde nu sunt căi de acces. Este important de menţionat faptul că toate aceste bunuri sunt necesare pentru buna desfăşurare a activităţii curente a ANIF, în general, şi în situaţii de urgenţă, în special, în scopul intervenţiilor rapide, pe baza indicaţiilor precise furnizate în timp real de sistemul informatic.
Pe termen lung, rezultatul proiectului constă în protecţia mediului înconjurător prin previzionarea şi reducerea riscurilor de producere a inundaţiilor, precum şi a posibilelor efecte negative ale acestora, reducerea riscurilor de producere a accidentelor la lucrările hidrotehnice, detectarea în timp util a poluărilor accidentale şi adoptarea operativă a măsurilor de înlăturare a efectelor acestora, toate acestea conducând în mod direct la creşterea calităţii vieţii oamenilor din zona comună de graniţă româno – bulgară.
2. Creşterea nivelului de informare a populaţiei şi a altor factori interesaţi referitor la impactul produs de inundaţii asupra mediului înconjurător, precum şi cu privire la măsurile care se impun pentru protecţia mediului.
Sistemul informatic integrat de management al deciziilor pentru lucrările de îmbunătăţiri funciare asigură accesul larg, interactiv, de la distanţă, prin intermediul interfeţei grafice de tip portal, a populaţiei din regiunea de graniţă româno-bulgară şi a altor factori (agenţi economici, instituţii abilitate) interesaţi de informaţiile furnizate de sistem. Prin intermediul Portalului extern dedicat informaţiilor referitoare la activitatea ANIF se urmăreşte practic reducerea efectelor inundaţiilor prin implicarea activă a persoanelor fizice, a agenţilor economici şi a instituţiilor abilitate. În acest mod este posibilă o îmbunătăţire a performanţei de mediu şi, prin urmare, asigurarea dezvoltării economico-sociale în zona comună de graniţă româno-bulgară prin furnizarea de soluţii în scopul reducerii sau chiar eliminării riscului de producere a inundaţiilor.
SISTEMUL INFORMATIC INTEGRAT V1.0
Descrierea sistemului şi a modului de funcţionare al acestuia
Sistemul informatic integrat implementat în cadrul proiectului va asigură procesarea de la distanţă a informaţiilor de mediu, prin baze de date, dispunând de funcţii de achiziţie, stocare, procesare şi raportare a datelor ecologice, precum si transmiterea datelor, prin reţeaua Internet, între nivelurile ierarhice implicate. De asemenea, sistemul informatic integrat constituie un instrument de lucru util factorului uman, în scopul adoptării deciziilor optime necesare asigurării dezvoltării durabile a mediului înconjurător, prin punerea la dispoziţie de informaţii adecvate, în timp real.
Sistemul informatic integrat de management pentru decizii comune româno-bulgare referitoare la lucrările de apărare împotriva inundaţiilor conţine:
6. Echipamente de monitorizare a nivelurilor apei Dunării, precum şi a stării tehnice şi evoluţiei (comportamentului în timp al) liniei de apărare împotriva inundaţiilor la Dunăre (reţea de senzori montată în punctele cele mai vulnerabile situate în regiunea transfrontalieră româno-bulgară, pe digurile longitudinale de protecţie împotriva inundaţiilor la Dunăre);
Un număr de 300 de senzori a fost montat în 38 de locaţii, considerate a fi cele mai vulnerabile din punct de vedere tehnic pe digurile longitudinale de protecţie împotriva inundaţiilor la Dunăre. Locaţiile sensibile (sau vulnerabile) sunt punctele în care conductele din sistemele de irigaţii sau desecare subtraversează sau supratraversează digurile de pământ.
În fiecare dintre aceste locaţii, unde este cea mai mare probabilitate de producere a unor deteriorări (ruperi, prăbuşiri) ale liniei de apărare împotriva inundaţiilor, datorită fenomenelor de infiltraţie, sufozie, erodare a corpului digului, este instalat câte un ansamblu format din 8 senzori:
– 6 senzori de deformaţie (rocmetre) poziţionaţi în corpul digului de pământ, în două conducte (câte 3 senzori în fiecare conductă) amplasate în foraje verticale, săpate unul pe taluzul interior şi celălalt pe taluzul exterior al digului. Conductele respective sunt fabricate dintr-un material special care permite deformarea plastică. Domeniul de lucru al senzorilor de deformaţie este între 0 şi 50 mm.
– 1 senzor pentru măsurarea nivelului apei Dunării;
– 1 senzor pentru măsurarea presiunii exercitată de coloana de apă la baza digului.
Senzorul de nivel şi cel pentru măsurarea presiunii apei la baza digului sunt necesari pentru determinarea şi monitorizarea condiţiilor care pot genera situaţii de urgenţă în punctele vulnerabile (cu cât debitele tranzitate sunt mai mari, cu atât nivelul apei este mai ridicat, lafel şi presiunea apei la baza digului, care poate fi cauza fenomenului de infiltraţie şi celui de sufozie);
7. Echipamente performante, de ultimă generaţie pentru transmiterea la distanţă, către un centru dispecer, a informaţiilor prelevate de senzori;
8. Program informatic (software) specializat pentru managementul liniei de apărare împotriva inundaţiilor şi fundamentarea deciziilor de către autorităţile competente;
9. Aplicaţie de colectare a datelor din regiunea transfrontalieră româno-bulgară;
10. Baze de date istorice şi actualizate cu informaţii hidrologice, cadastrale şi de îmbunătăţiri funciare; aceste baze de date vor furniza informaţii care vor fi preluate pentru realizarea (întocmirea) hărţilor cu tehnologie GIS (Geographical Information System – Sistem de Informare Geografic) .
Informaţiile prelevate de ansamblul de senzori sunt transmise prin cablu către un dispozitiv numit „Micro-controller”. Acest dispozitiv va fi instalat într-o locaţie sigură, protejată împotriva accesării de orice fel de către persoane neautorizate, în interiorul unor clădiri (staţii de pompare, cantoane de exploatare)administrate de ANIF.
De la micro-controller fluxul de date care conţine informaţiile prelevate de sistemul de senzori este transmis către un modul de comunicaţie. Mai departe, prin tehnologie de telefonie mobilă GSM, datele sunt transmise către un centru dispecer administrat de ANIF, dotat cu tehnologie informatică de ultimă generaţie (sistem de servere, calculatoare cu software specializat pentru prelucrarea şi vizualizarea datelor, stocarea datelor în baze de date, cu posibilitatea generării de rapoarte şi vizualizării pe hărţi, cu tehnologie GIS).
Sistemul informatic complex, descris mai sus, este conceput pentru a fi un instrument eficient de lucru pentru personalul de specialitate din cadrul ANIF, autorităţi regionale şi locale din România şi Bulgaria, cu atribuţii specifice pentru iniţierea şi desfăşurarea de acţiuni operative în situaţii de urgenţă. Sistemul permite monitorizarea în timp real a stării tehnice a digurilor şi totodată previzionarea şi prevenirea situaţiilor potenţial periculoase şi alarmarea în caz de necesitate.
Sistemul informatic permite accesarea informaţiilor în mod diferenţiat, în funcţie de nivelul de competenţă al utilizatorilor. Portalul de web al sistemului permite un nivel general de acces pentru publicul larg şi pentru factorii interesaţi, în mod liber. Autorităţile specializate competente din România şi din Bulgaria, cum sunt, de exemplu personalul de specialitate al ANIF, ANAR, ISU, au posibilitatea de a accesa informaţii complexe de nivel superior, prin accesarea sistemului cu„Nume de utilizator” şi „Parolă de acces”.
Prezentare sistem informatic integrat
BENEFICIARII PROIECTULUI
INSTITUŢIILE, ORGANIZAŢIILE ŞI GRUPURILE SOCIALE CĂRORA LI SE ADRESEAZĂ PROIECTUL:
AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE (ANIF)
Impactul proiectului asupra activităţii ANIF constă în:
– Îmbunătăţirea calităţii monitorizării fenomenelor periculoase şi a comportării lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor, monitorizare care, în prezent se realizează doar prin observaţii directe;
– Creşterea vitezei de reacţie la ameninţările imediate reprezentate de efectele producerii inundaţiilor, prin accesul rapid la informaţiile relevante pentru fundamentarea deciziilor;
– Crearea unei baze solidă pentru îmbunătăţirea managementului operaţional în contextul utilizării tehnologiilor moderne capabile să transmită informaţii în timp real.
AUTORITĂŢILE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CU ROL DECIZIONAL ÎN SITUAŢIILE DE URGENŢĂ CAUZATE DE PRODUCEREA INUNDAŢIILOR; PRIMĂRIILE LOCALITĂŢILOR DIN REGIUNEA TRANSFRONTALIERĂ ROMÂNO-BULGARĂ
Prin proiectul propus se asigură accesul rapid la informaţiile relevante, de importanţă esenţială pentru fundamentarea deciziilor care trebuie adoptate in situaţiile de urgenţă cauzate de producerea inundaţiilor, ajungându-se astfel la diminuarea efectelor negative produse de inundaţii.
ORGANIZAŢII NON-GUVERNAMENTALE (ONG)
Prin intermediul portalului extern este asigurat accesul la informaţiile privind starea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare din regiunea transfrontaliera româno-bulgară, acest lucru permiţând ONG-urilor iniţierea de acţiuni destinate prevenirii/diminuării efectelor dezastrelor naturale provocate de inundaţii.
POPULAŢIA DIN REGIUNEA TRANSFRONTALIERĂ ROMÂNO-BULGARĂ – 3.325.900 LOCUITORI
Prin implementarea acestui proiect, se vor putea lua în timp util măsuri de prevenire şi protecţie împotriva inundaţiilor, respectiv măsuri pentru reducerea efectelor inundaţiilor, care sporesc gradul de siguranţă al populaţiei din regiunea transfrontalieră româno – bulgară.
Pentru informații suplimentare:
Accesați pagina proiectului: https://portal.anif.ro
https://webgis.anif.ro:8443/anif-web/
nume utilizator: anif.extern
parola: ae12345#
Accesul se face utilizând browserul : Internet Explorer
Campania de informare a partenerului bulgar:
http://www.el-gsuproos.eu/index.php/bg/
Locații
Lista și coordonate locațiilor monitorizate
Județul Calarasi
Nr |
Denumirea Statiei |
Judet |
Pozitie Sectiune |
Latitudine |
Longitudine |
1 |
SPA km 388 6s |
Calarasi |
Km 388+000 |
44.146175 |
27.125672 |
2 |
SPE Dunarica 4 |
Calarasi |
Km 393+400 |
44.152815 |
27.047455 |
3 |
SPE Surlani 6s |
Calarasi |
Km 410+200 |
44.123574 |
26.845221 |
4 |
SPE Tatina 6s |
Calarasi |
Km 418+500 |
44.090978 |
26.776003 |
5 |
SPE km 422 6s |
Calarasi |
Km 422+000 |
44.083184 |
26.727902 |
6 |
SPR Dunarica I 6s |
Calarasi |
Km 431+550 |
44.061535 |
26.605586 |
7 |
SPR Dunarica II 6s |
Calarasi |
Km 431+500 |
44.061806 |
26.606537 |
8 |
SPA km 448 6s |
Calarasi |
Km 448+000 |
44.043630 |
26.426086 |
Județul Dolj
Nr |
Denumirea Statiei |
Judet |
Pozitie Sectiune |
Latitudine |
Longitudine |
1 |
SRP 5 Jdelga |
Dolj |
Krn 780+400 |
43.895395 |
22.855477 |
2 |
SPD Tifaru |
Dolj |
Km 739+500 |
43.857806 |
23.276192 |
3 |
SPD Butoi |
Dolj |
Krn 735+000 |
43.857976 |
23.327151 |
4 |
SPD lanos |
Dolj |
Km 726+800 |
43.860198 |
23.418366 |
5 |
SRP 1 Malaieni |
Dolj |
Km 718+500 |
43.838140 |
23.516916 |
6 |
SRP Stejaru |
Dolj |
Km 705+500 |
43.802277 |
23.653299 |
7 |
SRP Nedeia |
Dolj |
Km 697+000 |
43.809214 |
23.746028 |
8 |
SPA 1 Nedeia |
Dolj |
Km 697+000 |
43.809005 |
23.747518 |
9 |
SPE Jiet |
Dolj |
Km 682+000 |
43.754282 |
23.928983 |
10 |
PS Dabuleni 6s |
Dolj |
Km 660+000 |
43.694521 |
24.157293 |
Județul Giurgiu
Nr |
Denumirea Statiei |
Judet |
Pozitie Sectiune |
Latitudine |
Longitudine |
1 |
SPE Vedea 1 6s |
Giurgiu |
Km 511+000 |
43.759633 |
25.815554 |
2 |
SPE Vedea 2 6s |
Giurgiu |
Km 523+000 |
43.698364 |
25.704779 |
3 |
SPE Maharu 6s |
Giurgiu |
Km 501+900 |
43.811531 |
25.897440 |
4 |
SPE Cama 6s |
Giurgiu |
Km 498+500 |
43.848273 |
25.918683 |
5 |
SPE Comasca 6s |
Giurgiu |
Km 484+200 |
43.951108 |
26.076966 |
6 |
SPE Dumescu 6s |
Giurgiu |
Km 474+600 |
43.983346 |
26.117780 |
7 |
SPA Dumescu 6s |
Giurgiu |
Km 473+500 |
43.987691 |
26.125395 |
8 |
SPE 452 6s |
Giurgiu |
Km 452+000 |
44.050460 |
26.376564 |
9 |
SPE 462 6s |
Giurgiu |
Km 461+800 |
44.016924 |
26.269813 |
10 |
SPE Manta |
Giurgiu |
Km 472+400 |
43.994852 |
26.157747 |
Județul Olt
Nr |
Denumirea Statiei |
Judet |
Pozitie Sectiune |
Latitudine |
Longitudine |
1 |
SPE Valcovia 6s |
Olt |
Km 650+500 |
43.705393 |
24.292745 |
2 |
SPE Racari 2 |
Olt |
Km 644+800 |
43.713508 |
24.359633 |
3 |
SPE Celei 6s |
Olt |
Km 633+500 |
43.757744 |
24.466322 |
Județul Teleorman
Nr |
Denumirea Statiei |
Judet |
Pozitie Sectiune |
Latitudine |
Longitudine |
1 |
SPE Bercelui 6s |
Teleorman |
Km 593+350 |
43.729028 |
24.936540 |
2 |
SPA Dunarea 4s |
Teleorman |
Km 592+800 |
43.730457 |
24.942145 |
3 |
SPA Garla lancului 6s |
Teleorman |
Km 569+650 |
43.703828 |
25.190657 |
4 |
SPE km 574 s |
Teleorman |
Km 574+000 |
43.700525 |
25.134502 |
5 |
SPE Ruptoare 6s |
Teleorman |
Km 556+300 |
43.646767 |
25.332542 |
6 |
SPR Garla lancului 4s |
Teleorman |
Km 569+450 |
43.702341 |
25.192360 |
7 |
SPA Pietrisu 6s |
Teleorman |
Km 523+600 |
43.698407 |
25.706669 |