Descriere proiect
Proiectul SPATIAL defineste si construieste cadrul de cooperare in vederea valorificarii capitalului territorial pentru a facilita competitivitatea si inovare pentru intreaga zona transfrontaliera. Obiectivul proiectului l-a reprezentat armonizarea, la nivelul intregii arii transfrontaliere a politicilor economice, sociale, culturale si de mediu, ajutand la cresterea coeziunii teritoriale, economice si sociale si a competitivitatii economice.
Rolul principal al acestui proiect a fost de a fundamenta optiunile politicilor publice cu impact asupra zonei transfrontaliere si prioritatile de investitii din fonduri publice.Evolutia ariei transfrontaliere pe termen scurt, mediu si lung este data de strategia teritoriala, in care sunt identificate obiectivele specifice, programele, politicile si actiunile in domeniile sectoriale: economic, social, cultural , de mediu, infrastructura.
Proiectul oferă o abordare comună integrată pentru întreaga arie trans-frontalieră România-Bulgaria şi se adresează unei arii funcţionale depăşind constrângerile impuse de barierele naţionale. Având o abordare holistică şi luând în considerare elementele economice, sociale şi de mediu caracterul strategic al proiectului este evidenţiat prin activităţile propuse:
- identificarea elementelor de potenţial
- identificarea principalelor probleme pe domenii sectoriale de analiză
- construirea unei baze de date
- elaborarea unei strategii pentru întreaga arie trans-frontalieră
- găsirea unor modalităţi de colaborare a autorităţilor, cu cetăţenii şi cu toţi factorii relevanţi de ambele părţi ale Dunării.
Proiectul defineşte şi construieşte cadrul de cooperare în vederea utilizării/valorificării capitalului teritorial pentru a facilita competitivitatea şi inovarea pentru întrega arie a programului, şi de asemenea pentru a proteja şi îmbunătăţi mediul şi de asemenea, ajută la definirea următoarei perioade financiare (2014-2020) pentru ambele ţări prin identificarea şi prioritizarea intervenţiilor cu un mare impact pentru aria transfrontalieră în contextul dezvoltării Uniunii Europene şi a priorităţilor promovate.
Teritoriul administrativ analizat în proiect cuprinde:
- şapte judeţe din România: Mehedinti, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Constanţa;
- nouă districte din Bulgaria: Vidin, Vratsa, Montana, Pleven, Veliko Tarnovo, Ruse, Silistra, Dobrich și Razgrad.
Impact transfrontalier:
Proiectul va asigura o abordare coerentă şi integrată a fluxului inferior al Dunării, o zonă care include una dintre cele mai lungi frontiere în Europa, cu o frontieră de 610km, din care 470 km pe Dunăre, ca element de structurare la nivel european. În plus, proiectul va asigura continuitatea şi va stabili baza pentru o strategie de dezvoltare transnaţională pentru toată Dunărea. Proiectul, elaborat la nivelul NUTS III, abordează o suprafaţă de 71 930 km pătraţi, din care 54.66% reprezintă teritoriul românesc.
Proiectul contribuie la atingerea obiectivelor Programului Operaţional pentru Cooperare transfrontalieră România-Bulgaria 2007 – 2013, prin mobilizarea oamenilor, comunităţilor şi economiilor din zona transfrontalieră România-Bulgaria, în scopul de a dezvolta proiecte comune de cooperare transfrontalieră prin utilizarea resurselor din ambele ţări. Strategia are drept scop crearea unui cadru comun, o viziune comună pentru un teritoriu care are caracteristici şi provocări comune.
Contextul proiectului:
Zonele de graniţă sunt arii marginalizate, separate de către graniţe şi de o barieră naturală – fluviul Dunărea care acoperă mai mult de 75% din linia de frontieră între România şi Bulgaria. Zona transfrontalieră România-Bulgaria este afectată de multe provocări, una dintre acestea fiind numărul de oraşe mari în structura sa teritorială, în 71.390 km pătraţi fiind doar două oraşe cu mai mult de 300.000 de locuitori: Craiova şi Constanţa. Legat de reţelele oraşelor o altă problemă o reprezintă declinul centrelor urbane-multe dintre ele oraşe monofuncţionale, în special cele de-a lungul Dunării, ca şi rezultat al declinului industrial. Acestea au condus la o pierdere masivă a populaţiei – schimbare demografică – iar o mare parte din forţa de muncă tânără a migrat către oraşele mai mari din România şi Bulgaria, sau în alte situaţii către alte state.
Lipsa conectivităţii este o altă problemă majoră a ariei, de-a lungul Dunării au fost construite doar două poduri şi se constată lipsa unei infrastructuri de transport adecvate de-a lungul Dunării.
O altă problemă importantă este legată de gestionarea problemelor de schimbări climatice create – de inundaţiile importante (mai ales pe partea românească) şi deşertificarea terenului agricol datorită lipsei infrastructurii de irigare.
Dunărea reprezintă o importantă oportunitate pentru turism dar și pentru alte activități economice. De asemenea trebuie valorizată existenţa în aria studiată a unui coridor de dezvoltare important Bucureşti-Giurgiu-Russe-Veliko Tarnovo. Sunt de asemenea perechi de oraşe de ambele părţi ale Dunării: Vidin-Calafat, Bechet-Oreahovo, Turnu Măgurele-Nikopole, Călăraşi-Silistra, care prin cooperare pot contribui semnificativ la obiectivele de dezvoltare regională, urmând exemplu matur de cooperare Giurgiu-Ruse.
De asemenea trebuie luate în considerare diversitatea culturală şi teritorială şi transformată într-un element de valuare adăugată. La nivel european, Agenda Teritorială a Uniunii Europene şi Carta Verde a Coeziunii Teritoriale susţin cooperarea trans-naţională şi transfrontalieră, în vederea diminuării disparităţilor regionale, prin cooperarea pe arii specifice, utilizând zonele de frontieră funcţionale şi nu administrative.
Luând în considerare toate aceste aspecte şi oportunitatea dată de către Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării şi necesitatea de a prioritiza acţiunile pentru următoarea perioadă financiară 2014-2020 este esenţială elaborarea şi adoptarea unei strategii de dezvoltare teritorială pentru zona transfrontalieră ca rezultat al cooperării pe mai multe niveluri care asigură o abordare coerentă de ambele părţi ale Dunării.
Elaborarea acestei strategii teritoriale ar asigura crearea unui cadru comun, o viziune comună pentru un teritoriu care are caracteristici comune și ar transforma zona periferică într-un conector de fluxuri în Europa de Sud și de Est.
Liderul de proiect este Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației, MLPDA, România.
Cei 11 parteneri de proiect din România și Bulgaria sunt:
- Ministerul Dezvoltării Regionale şi Lucrărilor Publice (Bulgaria)
- ARIES-Oltenia (România)
- Europroject (România)
- Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (România)
- District Administration – Pleven (Bulgaria)
- Agenţia de dezvoltare a Resurselor Umane –Ruse (Bulgaria)
- Centrul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii (Bulgaria)
- ASDE-Ecoregions (Bulgaria)
- . Asociaţia Bulgară pentru Turism Alternativ (Bulgaria)
- Municipalitatea Veliko Tarnovo (Bulgaria)
- Asociaţia municipalităţilor dunărene (Bulgaria)
Perioada de implementare a proiectului: 32 de luni
Valoarea totală a proiectului este de: 4,758,687.83 EUR.
Obiectivele avute în vedere sunt:
- Realizarea unei evaluări cuprinzătoare a coeziunii sociale, economice şi teritoriale şi a competitivităţii economice a zonei transfrontaliere România – Bulgaria
- Elaborarea Strategiei de dezvoltare teritorială pentru dezvoltarea spaţială şi economică durabilă a zonei transfrontaliere România – Bulgaria
- Configurarea unei baze de date teritoriale cuprinzătoare şi operaţionale pentru zona transfrontalieră România – Bulgaria
- Dezvoltarea şi implementarea de instrumente de monitorizare teritoriale eficiente şi durabile
- Dezvoltarea şi punerea în aplicare a proiectului-pilot relevant ca o contribuţie majoră pentru continuarea unei implementări durabile
- Creşterea conştientizării în aria transfrontalieră România-Bulgaria pentru problemele comune şi soluţiile durabile în zonă şi pentru o promovare eficientă a regiunii
Grupuri țintă:
- Administraţia publică centrală şi locală reprezintă organisme cu responsabilităţi în amenajarea teritoriului şi urbanism în România şi Bulgaria, astfel încât acestea au un rol-cheie în punerea în aplicare a strategiei teritoriale.
- Mediul de afaceri şi alte părţi interesate relevante, luând în considerare potenţialul financiar din zona privată în scopul de a creşte bugetul pentru unele intervenţii publice.
- Instituţiile de cercetare şi universităţile reprezintă unul dintre grupurile ţintă cele mai importante, care pot oferi modalităţi inovatoare pentru dezvoltarea viitoare.
- Societatea civilă reprezintă un punct-cheie în asigurarea succesului proiectului.
Portalul proiectului:
